Uitare

 

Mai sunt zile, și nopți mai vin

Când gândurile toate

Le-ndrept spre tine și suspin:

Atâta se mai poate

 

Cu ochii sufletului văd ce lumea nu percepe:

Privirea,

Zâmbetul,

Uimirea.

Dorința,

Plânsul,

Împlinirea.

Ființa,

Scopul,

Întâlnirea.

Detalii ce cu greu acum mai știi a le pricepe.

 

Ecoul spuselor dintâi

Nu s-a pierdut în zare.

Tu, suflet bun, mai stai! Rămâi!

Te chem c-o întrebare:

 

Poți oare-acum să-mi înțelegi durerea?

Tu taci oftând și mă privești…

Îți înțeleg ușor tăcerea:

Ori m-ai uitat, ori nu mă mai iubești…

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s